Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / martie /

Interesul: aspectul criminologic al problemei


Autor: Bejan Octavian
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Valeriu Bujor
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 martie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 aprilie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.40 Mb / în română

Teza

CZU 343.9(043.2)

Adobe PDF document 1.05 Mb / în română
164 pagini

Cuvinte Cheie

interes, crimă, criminal, criminalitate, criminologie, necesitate (nevoie), comportament (conduită), normă, stat, societate, sancţiune (pedeapsă), motiv.

Adnotare

Prin această teză de doctorat a fost realizată, pentru prima dată în criminologia autohtonă, o abordare complexă a problemei interesului, sub aspectul socio-criminologic. Tradiţional, problema interesului era studiată, în criminologie, în cadrul mecanismului comportamentului criminal, adică exclusiv sub aspectul psiho-criminologic, în timp ce latura socială rămînea neexplorată. Astfel, a fost efectuată o cercetare multilaterală şi aprofundată a raportului dintre interes şi crimă în calitate de fenomene sociale, fiind determinată natura acestui raport şi realizată o caracterizare criminologică amplă a lui.

În teză a fost întreprinsă o definire filozofică şi sociologică proprie a conceptului de interes, care a servit drept fundament metodologic pentru realizarea studiului criminologic proiectat.

În temeiul rezultatelor ştiinţifice obţinute, a fost elaborată categoria criminologică a interesului şi dezvăluită însemnătatea ei metodologică.

Elucidarea raportului dintre fenomenele interes şi crimă a făcut posibilă formularea unei legi criminologice, denumită convenţional legea criminologică a interesului, prin prisma căreia au fost deduse o serie de principii de proiectare a acţiunilor sociale (politice, economice, culturale etc.) în condiţii de securitate criminologică, de elaborare a programelor de prevenire a criminalităţii şi de proiectare a acţiunilor anticrimă.

De asemenea, a fost schiţată o perspectivă în prevenirea individuală, bazată pe cunoaşterea locului şi rolului interesului în cadrul mecanismului comportamentului criminal individual, care permite a realiza o mult mai precisă şi eficace abordare de caz a comportamentelor criminale.

Studiul realizat a permis a defini atît noţiunea criminologică a crimei cît şi cea juridico-penală a infracţiunii prin prisma categoriei interesului; au fost propuse o serie de modificări ale legislaţiei penale.

Cuprins


CAPITOLUL I. Noţiunea şi concepţii cu privire la interes
  • 1. Interesul ca obiect de cercetare în criminologie
    • 1.1. Abordarea problemei interesului în criminologie şi în dreptul penal
    • 1.2. Concepţii cu privire la interes
  • 2. Noţiunea de interes

CAPITOLUL II. Raportul dintre interes şi crimă ca fenomen social
  • 1. Noţiunea şi esenţa fenomenului crimă privită prin prisma interesului
    • 1.1. Noţiunea juridico-penală a infracţiunii
    • 1.2. Noţiunea de crimă şi criminalitate în criminologia ex-sovietică1.3. Interesul şi esenţa fenomenului crimă
  • 2. Interesul şi problema cauzalităţii în criminologie

CAPITOLUL III. Interesul în cadrul mecanismului comportamentului criminal individual
  • 1. Conceptul de mecanism al comportamentului criminal
    • 1.1. Noţiunea mecanismului comportamentului criminal individual
    • 1.2. Elementele mecanismului comportamentului criminal individual
  • 2. Locul şi rolul interesului în mecanismul comportamentului criminal individual