Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2007 / mai /

Influenţa glicozidelor cardiace asupra sistemelor pro- şi antioxidant în normo- şi hiperoxibarie pe fondal de insuficienţă cardiacă acută


Autor: Angela Bucaţel
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.25 - Farmacologie, farmacologie clinică
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Veaceslav Gonciar
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Valentin Gudumac
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 23 mai 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.37 Mb / în română

Teza

CZU 616.12-008.64-036.10+ 615.835+615.711

Adobe PDF document 2.21 Mb / în română
137 pagini


Cuvinte Cheie

glicozide cardiace, hiperoxibarie, insuficienţa cardiacă acută, enzime antioxidante, peroxidarea lipidelor, cord, creier, pulmoni, ficat, rinichi, strofantină, digoxină.

Adnotare

Lucrarea este dedicată studiului interactiunii glicozidelor cardiace cu oxigenarea hiperbarică (OHB) la nivelul sistemelor pro- si antioxidant în normă şi în insuficienţa cardiacă acută (ICA) şi posibilităţile de aplicare a acestora în practica medicală.

A fost evaluată influenţa administrării glicozidelor cardiace (GC) in condiţii de normo- şi hiperoxibarie asupra conţinutului produşilor peroxidării lipidelor (POL), activităţii enzimelor-cheie ale sistemului antioxidant în ţesuturile miocardului, creierului, pulmonilor, ficatului şi rinichilor în condiţiile insuficienţei cardiace acute. La administrarea digoxinei şobolanilor intacţi se stimulează procesele de transfer a hidroperoxizilor lipidici (HPL) şi transportul aminoacizilor prin membrana celulară. Proprietăţile antioxidante ale GC se manifestă în condiţii de hiperoxibarie. La utilizarea asociată a digoxinei şi oxigenului sub presiune se inhibă procesele POL, fapt confirmat prin reducerea conţinutului de dialdehidă malonică (DAM). Creşterea semnificativă a activităţii superoxiddismutazei (SOD) în cardiomiocite sub influenţa strofantinei denotă despre accelerarea proceselor de neutralizare a radicalilor liberi, fapt confirmat, de asemenea, prin creşterea activităţii catalazei (CAT), glutationreductazei (GR) şi γ-glutamiltranspeptidazei (γ-GTP). Atât OHB, cât şi GC stimulează pronunţat activitatea CAT şi, respectiv, procesele de formare a apei şi oxigenului în miocard.

La modelarea ICA se determină stimularea reacţiei de degradare a peroxidului de hidrogen şi activizarea proceselor POL în miocard. Consecinţele stresului oxidativ diminuă la utilizarea OHB şi la asocierea lui cu GC, fapt confirmat prin restabilirea activităţii enzimelor antioxidante cercetate (SOD, CAT, GR).

La aprecierea comparativă a rezultatelor obţinute în cadrul studiului s-a constatat, că la interacţiunea digoxinei cu OHB în ICA se normalizează conţinutul HPL iniţiali în rinichi; HPL intermediari în ficat, pulmoni şi rinichi; HPL finali în cord, ficat şi pulmoni; DAM în creier şi pulmoni; activităţii SOD în cord, ficat şi rinichi; catalazei în pulmoni şi rinichi; GR şi γ-GTP în cord, pulmoni, ficat şi rinichi.

Efectul pozitiv al asocierii strofantinei cu OHB la animalele cu ICA este determinat de normalizarea activităţii enzimelor antioxidante nominalizate şi reducerea concentraţiei DAM.

În baza celor menţionate, s-a constatat, că digoxina, strofantina, OHB şi asocierea lor pe fondal de ICA optimizează procesele antioxidante în majoritatea ţesuturilor cercetate, restabilind activitatea unui şir de enzime.

S-a relevat, ca GC, fiind administrate de sine stătător şi în asociere cu OHB, contribuie la instalarea anumitor tipuri de legături corelative ale activităţii sistemelor pro- si antioxidant în organele de importanţă vitală, atât în condiţii obişnuite, cât şi pe fondalul ICA, ceea ce este necesar de a lua în consideraţie la administrarea acestor remedii în scopuri terapeutice. Indicii peroxidării lipidelor şi activităţii enzimelor antioxidante - CAT, SOD, GR, γ-GTP pot fi folosiţi ca indicatori de prognosticare a posibilităţii corecţiei farmacologice a homeostaziei în concordanţă cu starea functional-metabolică din organele de importanţă vitală.

Datele obţinute pot fi utile şi în procesul de elaborare şi selectare a metodelor şi mijloacelor de corecţie farmacologică a dereglărilor metabolice ce survin în patologiile cardiovasculare cu scopul optimizării aplicării lor in practică.

Cuprins


CAPITOLUL I. Reviul literaturii
  • 1.1. Modificările funcţional-metabolice în insuficienţa cardiacă.
  • 1.2. Utilizarea glicozidelor cardiace in tratamentul insuficienţei cardiace
  • 1.3. Mecanismul de acţiune al glicozidelor cardiace.
  • 1.4. Mecanismul acţiunii curative a oxigenării hiperbarice.
  • 1.5. Efectele metabolice ale glicozidelor cardiace şi oxigenului sub presiune

CAPITOLUL II. Materiale şi metode de investigaţie
  • 2.1. Metoda modelării insuficienţei cardiace acute
  • 2.2. Aprecierea indicilor proceselor peroxidării lipidelor
  • 2.3. Determinarea indicilor activităţii enzimelor sistemului antioxidant.
  • 2.4. Metodele de prelucrare şi analiză statistică a rezultatelor.

CAPITOLUL III. Modificările sistemului prooxidant şi corelaţiile dintre indicii peroxidării lipidelor din organele de importanţă vitală sub influenţa glicozidelor cardiace în insuficienţă cardiacă acută în normo- şi hiperoxibariE
  • 3.1. Intensitatea reacţiilor de peroxidare a lipidelor din creier, cord, ficat, pulmoni şi rinichi la interferenţa digoxinei şi strofantinei cu oxigenarea hiperbarică la animalele intacte .
  • 3.2. Influenţa digoxinei, strofantinei şi asocierii lor cu oxigenarea hiperbarică asupra intensităţii reacţiilor peroxidării lipidelor în organele de importanţă vitală în insuficienţa cardiacă acută
  • 3.3. Corelaţiile dintre conţinutul produşilor POL din organele de importanţă vitală la administrarea glicozidelor cardiace în insuficienţa cardiacă acută în normo- şi hiperoxibarie.

CAPITOLUL IV. Evaluarea activităţii enzimelor sistemului antioxidant şi a indicilor lor de corelaţie în organele de importanţă vitală sub influenţa glicozidelor cardiace în insuficienţă cardiacă acută în normo- şi hiperoxibarie
  • 4.1. Activitatea enzimelor antioxidante din creier, cord, ficat, pulmoni şi rinichi la interferenţa digoxinei şi strofantinei cu oxigenarea hiperbarică la animalele intacte.
  • 4.2. Influenţa digoxinei, strofantinei, oxigenării hiperbarice şi asocierii lor asupra activităţii enzimelor antioxidante în organele de importanţă vitală în insuficienţă cardiacă acută
  • 4.3. Corelaţiile dintre enzimele antioxidante din organele de importanţă vitală sub influenţa glicozidelor cardiace în insuficienţa cardiacă acută în normo- şi hiperoxibarie

CAPITOLUL V. Analiza comparativă a modificărilor indicilor activităţii sistemelor pro- şi antioxidant sub influenţa glicozidelor cardiace, oxigenului hiperbaric şi asocierii lor în insuficienţă cardiacă acută
  • 5.1. Modificările peroxidării lipidelor şi activităţii enzimelor sistemului antioxidant sub influenţa glicozidelor cardiace, oxihiperbariei şi asocierii lor în insuficienţa cardiacă acută.
  • 5.2. Corelaţiile dintre indicii produşilor POL şi enzimele antioxidante din organele de importanţă vitală sub influenţa glicozidelor cardiace în insuficienţa cardiacă acută în normo- şi hiperoxibarie