Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea (1900-1918)
|
StatutTeza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2008 Autoreferat – 0.32 Mb / în românăTezaCZU 908 (478-25) „1900/1918” (043.3)
7.49 Mb /
în română208 pagini |
Cuvinte Cheie
Viaţă cotidiană, habitat urban, modernizare, urbanizare, mediu de trai, salubrizare, asigurarea locuitorilor cu apă potabilă, iluminarea străzilor, reţele de comunicare telefonică, localuri publice, circulaţia internă şi externă, vestimentaţie, alimentaţie, comerţ urban, venituri şi cheltuieli, divertismente, moravuri, lumea interlopă, autorităţi locale, secolul al XX-lea, privat-public, societate urbană, viaţă comunitară, modele şi principii de viaţă complexeAdnotare
Cercetarea aspectelor prioritare ale problemei modului de viaţă cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău (habitatul urban, vestimentaţia, alimentaţia, veniturile şi cheltuielile, divertismentele, moravurile) ne-a permis crearea unei viziuni mai ample asupra evoluţiei societăţii chişinăuene la începutul unui nou secol. Studierea documentelor de arhivă şi a presei periodice a timpului ne-a favorizat aprofundarea cunoştinţelor şi evidenţierea în paginile lucrării a următoarelor trăsături particulare ale modului de viaţă în oraşul Chişinău.
La începutul secolului al XX-lea, habitatul urban al Chişinăului cunoaşte un amplu proces de urbanizare şi de modernizare, evidenţiat atât în aspectul exterior al oraşului, cât şi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor săi. Acţiunile de modernizare şi de reconstrucţie sunt însoţite de crearea şi funcţionarea serviciilor de salubritate, asigurarea populaţiei cu apă potabilă, iluminarea străzilor, instalarea reţelelor de comunicare telefonică, etc., care justifică transformarea Chişinăului într-un adevărat centru urban. Localurile publice aveau o destinaţie variată, de la cele cu caracter social-cultural, la localurile de agrement, care variază în funcţie de venituri şi de clientelă. Progresele se impun şi în infrastructură (transporturi, drumuri, şosele, poduri etc.). Circulaţia în interiorul oraşului se făcea cu „konka”, înlocuită în perioada studiată de noi cu tramvaiul electric. Pentru circulaţia externă, cel mai frecvent mijloc de transport utilizat rămânea trenul.
Concepută în strânsă legătură cu mentalitatea şi cu modul de viaţă, vestimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău (feminină, dar şi masculină) a fost marcată de o varietate a tendinţelor, fiind asociată bunului gust şi al manierelor, dar şi categoriei sociale, căreia îi aparţinea individul. Îmbrăcămintea chişinăuenilor a cunoscut o evoluţie remarcabilă, fiind adaptată împrejurărilor zilnice; ea devine mai practică, mai simplă şi mai comodă. Alimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău este, de asemenea, foarte variată, atât din punct de vedere al preparării bucatelor, cât şi în ceea ce priveşte localurile publice în care acestea erau servite. Regimul alimentar al chişinăuenilor comportă un caracter tradiţional, incluzând, de regulă, trei mese pe zi. Complexitatea lui depindea de situaţia materială, dar şi de principiile morale ale fiecărei familii sau individ în parte.
Lumea comerţului urban al Chişinăului era foarte variată, iar veniturile obţinute de locuitorii oraşului în perioada menţionată depindeau de averea personală, de serviciu, de situaţia de familie, precum şi de conjunctura economică şi socială.
Divertismentele atestate ca modalitate de petrecere a timpului liber, sunt foarte complexe şi comportă un conţinut foarte variat. De la cele cu o tentă a dezvoltării intelectuale (teatru, film, cititul cărţilor, vizitele la muzeu), la cele care constituie o simplă relaxare, de tipul plimbărilor prin parc sau jocul de cărţi, toate modalităţile de divertisment descrise reprezintă, de fapt, atitudini comportamente ale vieţii cotidiene şi ale mentalităţii chişinăuenilor în pragul unui nou secol.
Din punct de vedere moral, oraşul Chişinău se confruntă cu o serie de probleme, cum ar fi:
alcoolul, fumatul, acţiunile de huliganism ale lumii interlope, prostituţia, care antrenează un număr
sporit de boli, şi altele, care contribuie la degradarea morală a locuitorilor săi. Totuşi, în ansamblul
ei, societatea dispune de principii şi valori morale, care permit dezvoltarea armonioasă a indivizilor
săi.
Cuprins
- 1.Mediul urban
- 2.Localurile publice
- 3.Circulaţia internă şi externă
Capitolul II. Lumea comerţului urban. Venituri şi cheltuieli
Capitolul III. Vestimentaţia
Capitolul IV. Alimentaţia
Capitolul V. Timpul liber. Divertismentele
Capitolul VI. Moravurile. Lumea interlopă
Referenţi Oficiali
- Nicolae Enciu
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Istorie - Gheorghe Negru
doctor, conferenţiar universitar
Teze
În examinare [2] :
- Instituția căsătoriei și relațiile de rudenie în Țara Moldovei (sec. al XVII-lea ‒ începutul sec. al XIX-lea)
1 martie 2023 - Construcţia identitară în RSS Moldovenească
27 ianuarie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
