Asigurări şi fraude maritime / decembrie / 2007 / Teze / CNAA

CNAA / Teze / 2007 / decembrie /

Asigurări şi fraude maritime

Autor:	Mărgărit Nicolae
Gradul:	doctor în drept
Specialitatea:	12.00.03 - Drept privat(cu specificarea: civil, familial, procesual civil, notarial, al afacerilor, informaţional, internaţional privat, dreptul muncii; dreptul protecţiei sociale)
Anul:	2008
Conducător ştiinţific:	Eugenia Cojocari doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 8 decembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 ianuarie 2008

Autoreferat

– 0.31 Mb / în română

Teza

CZU

0.89 Mb / în română
157 pagini

Cuvinte Cheie

asigurări naritime, fraude maritime, contract de asigurăre maritimă, avaria, Drept de retenţie, răspundere civilă

Adnotare

În teză sau exercitat cercetări pentru un studiu mai aprofundat al uneia din cele mai importante şi actuale probleme ale dreptului civil şi dreptului internaţional privat - instituţia asigurărilor maritime şi fraudelor cu caracter civil. S-a fundamentat conceptul acestei instituţii care se întemeiază pe opinia de a considera asigurarea maritimă, în primul, o formă a garantării civile şi mai apoi o obligaţie de recuperare a prejudiciului, caracterele contractului de asigurare maritimă. S-a studiat noţiunea de fraudă şi specificul ei civil de fraudă maritimă, categoriile acesteia. S-a studiat retenţia ca modalitate de asigurare maritimă.

S-a stabilit că asigurarea maritimă ca ramură a asigurărilor de bunuri protejează navale maritime şi fluviale, celelalte ambarcaţiuni şi instalaţii folosite în porturi precum şi încărcătura acestora împotriva unui complex de riscuri. Aici se au în vedere o multitudinea de riscuri care pot surveni în timpul operării navelor (încărcare-descărcare-transbordare) precum şi în timpul transportului, respectiv al staţionărilor intermediare.

În zilele noastre, frauda maritimă, formă de escrocherie în domeniul transporturilor maritime a luat proporţii îngrijorătoare, ţinând seama de cuantumul pagubelor pricinuite părţilor participante într-o expediţie maritimă. Din acest motiv frauda maritimă este considerată o infracţiune gravă, dat fiind că unele nave sunt în final scufundate sau distruse prin incendii pentru a se ascunde orice probă de fraudă, uneori au loc chiar şi pierderi de vieţi omeneşti. Frecvenţa acestor fenomene negative din comerţul maritim continuă să crească în prezent şi costă comunitatea maritimă sume din ce în ce mai mari, dintre care majoritatea sunt ne recuperabile.

Cercetând legislaţia şi literatura de specialitate atât din ţară, cât şi din diferite ţări de peste hotare (SUA, Anglia, Germania, Franţa, Rusia, România ), s-a stabilit că este necesară perfectarea legislaţiei civile a Codului civil şi comercial al României cu unele compartimente ce ar reglementa noţiunile de fraudă maritimă, formulează definiţiile acestor noţiuni, fiind formulate propuneri de lege ferenda una din care este adoptarea în România unui Cod maritim.

Specific pentru această teză este şi faptul că problema se cercetează cu un accent asupra asigurărilor contra fraudelor maritime în rezultatul cărora se cauzează prejudicii care după opinia autorului este condiţia principală pentru, evidenţiază caracterele specifice în dependenţă de forma răspunderii civile, care poate fi aplicată mai efectiv atunci când există asigurări contra acestor fraude. Este studiat dreptul de retenţie ca mijloc specific de asigurare maritimă.

Cercetările efectuate i-au permis autorului să formuleze un şir de concluzii şi propuneri de perfectare a legislaţiei civile, asigurării exercitării obligaţiilor civile, precum şi îmbunătăţirii activităţii organelor judiciare în cercetarea şi cauzelor civile, creării unor noi posibilităţi în acest domeniu. Cercetările efectuate vor contribui şi la îmbunătăţirea calităţii procesului de studii pentru pregătirea cadrelor calificate în jurisprudenţă, pentru aprofundare cunoştinţelor specialiştilor şi populaţiei. Se propune studierea mai aprofundată a asigurărilor contra fraudelor maritime într-un curs special

Cuprins

CAPITOLUL I. Evoluţia asigurărilor maritime – aspecte de drept comparat

1.1. Probleme actuale ale transporturilor în România: realizări şi perspective
1.2. Unele aspecte istorice ale asigurărilor maritime în dreptul roman, în dreptul englez şi al SUA(anglo-american)
1.3. Evoluţia asigurărilor în România
1.4. Asigurările maritime în Republica Moldova

CAPITOLUL II. Noţiuni generale şi caracterele specifice asigurărilor maritime

2.1.Noţiunea, funcţiile, obiectul şi caracterele asigurărilor maritime
2.2.Natura juridică privind asigurările maritime.Contractul de asigurare maritimă
2.3. Avaria în cadrul asigurărilor maritime
2.4. Modalităţi de asigurare a navelor maritime.Asigurarea (CASCO)
Asigurarea (CARGO, Franşiza)
2.5.Riscurile asigurate de Flota Românească şi răspunderea juridică.

CAPITOLUL III. Asigurarea contra fraudelor în transportul maritim

3.1. Noţiunea de fraude şi caracterul lor în transportul maritim
3.2. Clasificarea fraudelor din asigurările maritime
3.3. Modalităţile de prevenire şi combatere a fraudelor maritime.
3.4. Aspecte teoretice şi practice privind fraudele maritime în tranzacţii internaţionale
3.5. Reglementările internaţionale privind modernizarea asigurărilor maritime

CAPITOLUL IV. Modalităţi de obţinere a efectelor (valorii) asigurării prin intermediul asigurării contra diferitor forme de fraude

4.1. Asigurarea excepţia nerespectării obligaţiilor financiare
4.2. Obţinerea valorii asigurate prin deviere
4.3. Fraudele împotriva asiguratorilor maritimi şi efectele lor
4.4. Obţinerea valorii asigurării prin fraude de mărfuri şi prin fraudele cu containerile
4.5. Asigurarea şi încărcăturile fantome
4.6. Rolul asiguratorului la fraudele cu containere

CAPITOLUL V. Dreptul de retenţie ca mijloc specific de asigurare în materie maritimă

5.1. Noţiuni generale privind dreptul de retenţie şi cazurile reglementateîn Codul comercial şi în legi speciale
5.2. Dreptul de retenţie maritimă în alte ţări
5.3. Dreptul de retenţie în convenţii internaţionale.