română | русский | english

Autor: Anghelici Gheorghe Gradul: doctor habilitat în medicină Specialitatea:  14.00.27 - Chirurgie Anul: 2008 Consultanţi ştiinţifici: Vladimir Hotineanu doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Constantin Ţâbârnă doctor habilitat, profesor universitar Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 16 aprilie 2008 în CSS şi aprobată de CNAA pe 19 iunie 2008 Autoreferat – 0.77 Mb / în română Teza CZU 616.36-004:616.149-008.341.1[-0.89.168-06+616.149.1+ 616.145.7] -007.64-005.1-02-08 10.10 Mb / în română 254 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Hemoragiile variceale esofago-gastrice, ascita rezistentă, hipersplenismul progresant rămîn a fi o problemă nesoluţionată în tratamentul chirurugical al complicaţiilor cirozei hepatice.

Scopul studiului a constituit optimizarea metodelor de diagnostic, argumentarea patogenetică a procedeielor corecţiei chirurgicale şi ameliorarea rezultatelor tratamentului complicaţiilor cirozei hepatice cu hipertensiune portală. Lucrarea ştiinţifică are drept bază analiza propriului material clinic, ce include 638 pacienţi cirotici cu diverse complicaţii (hemoragii variceale - 252, ascită rezistentă - 168, splenomegalie cu hipersplenism progresant - 218), trataţi chirurgucal în perioada aa.1983-2006.

Prin aplicarea ecografiei Dopplerfloumetrice s-au studiat indicii de bază ai hemocirculaţiei portale la bolnavii cirotici, evaluaţi comparativ cu persoanele sănătoase, apreciindu-se conexiunile între valorile lor şi rezervele hepatice funcţionale. S-a demonstrat instituirea stării hiperdinamice a hemocirculaţiei portale, condiţionată de afluxul splenic venos majorat, asociată cu redistribuirea fluxului pe ramurile portale intrahepatice, suprasolicitarea circulatorie a ramurei portale stîngi şi deprivarea lobului hepatic drept de sîngele portal. S-a constatat, că odată cu reducerea rezervelor hepatice funcţionale survine o creştere a rezistenţei vasculare cu stagnarea fluxului portal şi diminuarea indicelui de perfuzie.

S-au investigat particularităţile hemocirculaţiei portale în cadrul diferitor complicaţii ale cirozei hepatice. S-a demonstrat incompetenţa varicelor esofagiene în decompresia bazinului portal, indiferent de gradul lor de dilatare. A fost precizată semnificaţia trombozei portale în evoluţia complicaţiilor cirozei hepatice, apreciată conexiunea ei cu gradul lor de severitate şi agravarea afecţiunii. S-a desemnat, că inversia fluxului portal reprezintă o manifestare obiectivă a riscului de evoluţie a trombozei portale şi se află în legătură reciprocă cu gradul de decompensare a funcţiilor hepatice.

A fost elaborată şi implementată în practica clinică metoda de hemostază endoscopică fibrin adezivă, fiind adeverită eficacitatea ei înaltă în hemoragiile prin eruperea varicelor esofagiene şi gastrice. S-a stabilit o relaţie directă între perioada controlului hemoragiei din momentul iniţierii ei şi indicele de letalitate. Concomitent a fost demonstrat, că mortalitatea în cazul hemostazei oportune efectuate în primele 12 ore practic nu depinde de rezervele hepatice funcţionale, pe cînd hemostaza efectuată mai tardiv se însoţeşte cu o majorare a mortalităţii de circa două ori. A fost argumentată necesitatea obliterării tuturor cordoanelor varicoase în scopul profilaxiei recurenţei hemoragiei.

S-a confirmat importanţa gastropatiei portale în evoluţia hemoragiilor eroziv-ulceroase şi postocluzive la bolnavii cu ciroză hepatică, fiind propusă o metodă de tratament cu aplicarea ozonoterapiei complexe sistemice şi locale. În baza elaborării metodei de limfoscintigrafie transabdominală cu radioizotopi au fost investigate particularităţile limfocirculaţiei la bolnavii cu ascită. A fost prezentată concepţia originală a dereglărilor etapate segmentare a limfocirculaţiei, ce a permis argumentarea patogenetică a intervenţiilor pe ductul limfatic toracic. Luînd în consideraţie rolul perturbărilor limfocirculatorii în progresarea sindromului ascitic , a fost elaborată şi implementată intervenţia de decompresie cervicală a ductului limfatic toracic în scopul reactivării circulaţiei limfatice, ce a permis ameliorarea rezultatelor tratamentului cu ameliorarea calităţii vieţii la bolnavii cu ciroză hepatică decompensată.

La bolnavii cu ciroză hepatică şi splenomegalie cu hipersplenism s-a stabilit majorarea pregnantă a hemocirculaţiei splenice venoase, cu predominarea velocităţii şi volumului fluxului asupra celui portal, ce argumentează şi certifică concepţia „pompei venoase splenice” în instituirea şi progresarea hipertensiunii portale şi poate servi drept indicaţie hemodinamică suplimentară pentru splenectomie cu deconectare azygo-portală.

S-a constatat, că splenectomia cu deconectare azygo-portală eficient diminuează hipertensiunea portală şi prezervînd hemocirculaţia porto-hepatică contribuie ameliorării rezervelor hepatice funcţionale.

A fost demonstrată semnificaţia trombocitozei postsplenectomice în geneza trombozei portale, care determină evoluţia ulterioară a insuficienţei hepatice, ascitei, hemoragiilor şi CID-sindromului. Au fost elaborate măsurile corespunzătoare de profilaxie şi tratament.

S-a elaborat algoritmul tratamentului chirurgical complex, pe etape a complicaţiilor cirozei hepatice în dependenţă de sindromul patologic prevalent.

Concluziile obţinute şi recomandările practice elaborate au permis perfecţionarea metodelor de diagnostic, argumentarea patogenetică a indicaţiilor diverselor procedeie de corecţie chirurgicală, specificarea tacticii optimale cu ameliorarea rezultatelor tratamentului complicaţiilor hipertensiunii portale cirogene.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Ana Donscaia
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic
• Gheorghe Ghidirim
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Târcoveanu Eugen
  doctor în medicină, profesor universitar, UMF „Gr.T.Popa”, Iaşi, România

 Teze

[...] Acte Normative